Lupta pentru putere în relația de cuplu (partea I)

Când se termină iubirea romantică, idealizată, de la începutul relației și încep neînțelegerile?

Este greu de definit un moment exact, însă, de multe ori acesta este legat de cel în care partenerii își iau un angajament clar unul față de celălalt. Este momentul în care ne spunem “Hai să ne căsătorim”; “Vreau să fii iubitul meu”. Cumva, odată cu angajamentul, nu mai este suficient ca celălalt să continue să fie partenerul afectuos, amuzant, atrăgător ci trebuie și să satisfacă o altă serie de așteptări dintre care unele sunt conștiente și altele nu (cum să se comporte în raport cu alte persoane, cu părinții, cum se va implica în treburile casnice, câtă libertate va avea).

Dintre aceste așteptări, cele care creează cele mai mari probleme sunt cele de care nu suntem neapărat conștienți, cele pe care le aducem în relație din trecut, din copilărie – iar aici așteptarea cea mai importantă este cea de care vorbeam mai pe larg în articolele anterioare –  că partenerul ne va iubi ca nimeni altcineva, având grijă să nu ne lipsească nimic. Că va fi afectuos, consecvent și disponibil oricând avem nevoie, exact așa cum am fost noi până acum față de el/ea. Iar acum, când începe lupta, este ca și cum un copil ar prelua controlul și ar spune: “am fost cuminte mult timp, m-am purtat frumos cu tine, acum este timpul să primesc răsplata”.

Această etapă este normală în orice relație de cuplu. Toți trecem prin asta. Schimbarea poate fi mai bruscă sau treptată, însă la un moment dat ne dăm seama că relația s-a mai răcit, că sunt mai puține mângâieri, mai puține bilețele de iubire și că facem dragoste mai rar. Că partenerii nostri au încetat să caute pretexte pentru a se bucura de prezența noastră și că petrec mai mult timp citind, uitându-se la filme, pe telefon, cu prietenii sau la muncă. Și tot acum începem și noi să fim deranjați de anumite caracteristici ale partenerului – cel mai mult exact de cele care la început ni se păreau foarte atrăgătoare. Firea liniștită a partenerului care ne-a atras atât de tare devine acum o problemă: “nu vrei decât să stam în casă, noi nu ieșim niciodată”; personalitatea impulsivă, expansivă a celuilalt – atât de plăcută și plină de viață până acum – devine obositoare și intruzivă pentru că „nu pot să am momente doar cu mine”.

Explicația pentru aceste schimbări este că, din dorința noastră de a fi întregi, ne alegem parteneri care să compenseze acele părți ale noastre care au fost date la o parte, pe care nu le-am putut exprima în copilărie, pe care a trebuit să le ascundem ca să îi mulțumim pe cei din jur. Fiecare din noi a găsit pe cineva care să îi compenseze lipsa de creativitate, capacitatea de a fi spontan, sau de a fi cumpătat sau afectuos. La început părea să funcționeze, însă, pe măsură ce timpul trece, trăsăturile partenerilor nostri care sunt opuse de ale noastre încep să strârnească în noi senzații noi, care până atunci au fost tabuu și care sunt dificil de gestionat. Și, pentru că e greu să ne confruntăm cu ele, pentru că ne pun în contact cu părți din noi care nu ne sunt confortabile, începem să facem exact ce au făcut părinții cu noi: să respingem aceste părți, comportamente, caracteristici ale partenerului cerându-i să nu le mai manifeste, să se comporte diferit ( „nu mai fi așa…”; „de ce tu mereu trebuie să..”).

Și acesta este doar începutul. Pe măsură ce crește disconfortul pe care îl simțim față de aceste trăsături de caracter complementare pe care le manifestă perechea noastră,  continuăm să le vedem tot mai clar, să ne “sară în ochi” și să devenim tot mai deranjați de ele. Brusc, timiditatea, expansivitatea, dorința de control a partenerului devin foarte evidente și ne dăm seama nu doar că nevoile noastre nu vor fi implinite așa cum speram, dar că este chiar foarte probabil să fim răniți în același mod în care am fost răniți în copilărie.

Ce urmează după aceste schimbări? Discutăm pe larg în articolul următor……. Lupta pentru putere în relația de cuplu (partea II) – PsiHelp

Află cum continuă lupta pentru putere și care este dansul între această etapă (normală în orice relație de cuplu) și rănile noastre anterioare. Stay tuned/Rămâi pe frecvență!

 

 

Un comentariu la “Lupta pentru putere în relația de cuplu (partea I)

  1. Pingback: Iubirea romantică - PsiHelp

La acest articol, nu se mai pot face comentarii.