Gestionarea Trăirilor Traumatice: De la Amortirea Emoțiilor la Consecințele pe Termen Lung
Trăirile traumatice sunt o provocare majoră pentru psihicul uman, aducând cu ele un val de emoții copleșitoare, frică de moarte, frica de a nu ne „pierde mințile”, vulnerabilitate și umilire. În fața acestor trăiri intense, psihicul recurge la o serie de mecanisme defensive pentru a supraviețui. Acest articol explorează cum psihicul gestionează trăirile traumatice și cum aceste strategii, deși eficiente pe termen scurt, pot avea efecte negative pe termen lung.
Amortirea Emoțiilor: Prima Linie de Apărare
Atunci când o persoană experimentează trăiri traumatice, acestea sunt preluate de psihic în forma lor brută și nefiltrată, nu exită timp suficient pentru o procesare adecvată a ceea ce ni se întâmplă. Asta face ca aceste trăiri să fie extrem de deranjante și consumatoare de energie. În fața acestei avalanșe emoționale, psihicul activează automat un mecanism de amortire a emoțiilor, mecanism necesar pentru a supraviețui situației traumatizante. În această fază, persoana intră în starea de negare și nu mai simte emoțiile traumatice, deoarece psihicul încearcă să creeze funcții separate pentru a gestiona aceste trăiri.
Separarea și Controlul Trăirilor
Pentru a păstra un oarecare control asupra trăirilor traumatice care sunt în contradicție cu ceea ce știa persoana despre sine anterior acestui moment, psihicul depune un efort special pentru a ține aceste trăiri sub control. Reglajul natural, adică procesarea emoțională firească, este înlocuit de strategii de control. Aceste strategii devin un mod de a gestiona aspectele nedorite și inevitabile ale trăirilor traumatice.
Strategii de Evitare și Căutare a Siguranței
În încercarea de a gestiona trăirile traumatice, persoana dezvoltă două strategii principale:
- Evitarea: Persoana va evita din răsputeri situațiile în care ar putea simți din nou teama, neputința și vulnerabilitatea. Aceasta include evitarea situațiilor care ar putea declanșa trăirile traumatice. Evitarea este astfel o formulă de control, de protecție.
- Căutarea Siguranței: Persoana va căuta și repeta acele acțiuni care îi oferă trăiri de siguranță, eficiență, reușită și apreciere din partea celorlalți. Aceste acțiuni devin mecanisme care generează un sentiment de liniște interioară.
Iată câteva exemple concrete:
Experiența unui Accident de Mașină
Context: Maria a fost implicată într-un accident de mașină grav, care i-a provocat răni fizice și o traumă psihologică severă.
Amortirea Emoțiilor: După accident, Maria a început să evite orice discuție legată de eveniment și a încercat să nu se mai gândească la ceea ce s-a întâmplat. A intrat într-o stare de negare, refuzând să recunoască impactul emoțional al accidentului asupra sa.
Evitarea: Maria a evitat să mai conducă sau să călătorească cu mașina, preferând să folosească transportul public sau să meargă pe jos, chiar dacă acest lucru i-a complicat viața de zi cu zi.
Căutarea Siguranței: A început să participe la activități care îi dădeau un sentiment de control și siguranță, cum ar fi yoga și meditația. Aceste activități au ajutat-o să se simtă mai stabilă emoțional pe termen scurt.
Consecințe pe Termen Lung: Pe măsură ce evitarea a devenit o strategie permanentă, Maria a început să dezvolte o anxietate puternică legată de orice fel de transport, limitându-i capacitatea de a-și desfășura activitățile zilnice și afectându-i relațiile sociale și profesionale.
Un alt exemplu: Victima Bullying-ului în Copilărie
Context: Andrei a fost victima bullying-ului în timpul școlii, fiind constant umilit și agresat de colegii săi.
Amortirea Emoțiilor: În adolescență, Andrei a început să ignore și să suprime amintirile legate de bullying, încercând să nu se mai gândească la acele momente dureroase.
Evitarea: Pentru a evita situațiile în care ar putea fi din nou umilit sau respins, Andrei a evitat să se implice în activități sociale sau să formeze relații apropiate, izolându-se de ceilalți.
Căutarea Siguranței: Andrei s-a refugiat în activități solitare, cum ar fi cititul și jocurile video, care îi ofereau un sentiment de reușită și control.
Consecințe pe Termen Lung: Pe termen lung, izolarea și evitarea contactului social au dus la dificultăți în formarea și menținerea relațiilor interpersonale, contribuind la dezvoltarea unei imagini de sine negative și la probleme de încredere și stima de sine.
Rigidizarea Comportamentelor și Gândurilor
Pe măsură ce frica, neputința și vulnerabilitatea sunt resimțite, ideile și comportamentele dezvoltate pentru a evita și a căuta siguranța se rigidizează. Aceste strategii devin automate și preferate, ajutând pe termen scurt, dar devenind dăunătoare pe termen lung. Rigidizarea duce la formarea unei imagini de sine bazată pe vulnerabilitate și neputință în special în domeniile de viață evitate.
Consecințele pe Termen Lung
Deși pe termen scurt strategiile de evitare și căutare a siguranței sunt eficiente, pe termen lung acestea devin paguboase. Ele produc o imagine de sine fragilă și predispun la obsesii, compulsii și dependențe de substanțe sau activități care consumă energia creativă și capacitatea de învățare a psihicului. Astfel, persoana ajunge să fie blocată într-un cerc vicios al evitării și al căutării siguranței, ceea ce limitează dezvoltarea personală și adaptarea la viață.
Concluzie
Gestionarea trăirilor traumatice este un proces complex și dificil. Deși mecanismele de amortire a emoțiilor și strategiile de evitare și căutare a siguranței oferă un răgaz necesar pe termen scurt, acestea pot deveni dăunătoare pe termen lung. Este esențial ca persoanele care se confruntă cu trăiri traumatice să caute ajutor specializat pentru a învăța să proceseze emoțional aceste trăiri într-un mod sănătos și constructiv.
Exemplele de mai sus ajută la ilustratrea modului în care mecanismele descrise în articol se pot manifesta în viața de zi cu zi, oferind o mai bună înțelegere a procesului de gestionare a trăirilor traumatice.
Dacă ai nevoie să discuți cu un psihoterapeut despre dificultățile pe care le întâmpini în viața ta de zi cu zi, mă poți contacta la adresa contact@psihelp.ro sau poți programa online o ședință de consiliere.
Cu drag,
Psihoterapeut Psihelp
Inspirat din: Anatomia traumei, Diana Vasile