În interacțiunile zilnice, fiecare dintre noi adoptă anumite tipare de comportament care influențează modul în care ne raportăm la ceilalți. Unul dintre cele mai frecvente, dar adesea trecute cu vederea, este tiparul de comportament pasiv. Deși pare inofensiv la suprafață, acest tipar poate avea un impact profund și negativ asupra relațiilor noastre personale și profesionale.
Ce este comportamentul/reactia de pasivitate?
Comportamentul pasiv este caracterizat prin evitarea exprimării propriilor nevoi, dorințe sau opinii, chiar și atunci când acest lucru este important. Persoanele care manifestă un stil pasiv tind să:
- Cedeze ușor în fața celorlalți, pentru a evita conflictele;
- Spun „da” atunci când ar vrea să spună „nu”;
- Nu cer ajutor, chiar dacă au nevoie;
- Pun nevoile altora înaintea propriilor nevoi, în mod constant;
- Se simt adesea neglijate, nerespectate sau folosite.
De unde provine acest tipar?
Tiparul pasiv se formează adesea în copilărie, în contexte în care exprimarea emoțiilor sau nevoilor era descurajată sau penalizată. Un copil care învață că este „mai bine să tacă decât să fie certat” poate deveni un adult care își inhibă constant exprimarea de sine.
Acest comportament poate fi consolidat și de norme culturale, experiențe de respingere, traume sau convingeri de tipul: „Valoarea mea vine din a-i mulțumi pe ceilalți.”
Impactul tiparului pasiv în relații
La prima vedere, persoanele pasive pot părea ușor de integrat în grupuri sau relații, deoarece sunt „neconflictuale”. Însă pe termen lung, acest tipar poate avea consecințe semnificative:
- Frustrare și resentimente – Persoana pasivă acumulează frustrări nespuse, care pot izbucni brusc sau se pot transforma în resentimente față de cei apropiați.
- Lipsa autenticității – Relațiile bazate pe tăcere și conformism nu sunt autentice. Partenerii, prietenii sau colegii nu ajung să cunoască cu adevărat nevoile sau limitele persoanei pasive.
- Scăderea stimei de sine – Prin ignorarea constantă a propriilor nevoi, persoana pasivă își transmite mesajul că nu merită atenție sau respect, ceea ce afectează imaginea de sine.
- Dezechilibru în relații – O relație sănătoasă presupune echilibru între a oferi și a primi. Când unul dintre parteneri cedează mereu, dinamica devine dezechilibrată, iar respectul reciproc poate fi afectat.
Cum putem ieși din tiparul pasiv?
Conștientizarea este primul pas. Odată ce recunoaștem acest tipar în comportamentul nostru, putem începe procesul de schimbare:
- Explorarea convingerilor limitative. Întreabă-te: Ce mă împiedică să spun ce simt? Ce cred că se va întâmpla dacă spun „nu”? Adesea, aceste convingeri sunt înrădăcinate în experiențe vechi care nu mai sunt valabile.
- Exersarea comunicării assertive. Comunicarea asertivă înseamnă să exprimi clar și respectuos ceea ce simți și ceea ce ai nevoie, fără a agresa sau a te supune. Poate suna astfel: „Îmi doresc să vorbim despre ce mă deranjează, pentru că relația noastră e importantă pentru mine.”
- Setarea limitelor sănătoase. A învăța să spui „nu” este esențial. Este un semn de respect față de tine și îi ajută și pe ceilalți să te respecte.
- Sprijin psihologic. Terapia poate fi un spațiu sigur pentru a explora originile tiparului pasiv și pentru a exersa comportamente noi, mai sănătoase.
Tiparul pasiv de comportament este o strategie de adaptare care poate părea eficientă pe termen scurt, dar care ne erodează relațiile și stima de sine pe termen lung. Prin conștientizare, exersare și sprijin adecvat, putem învăța să ne exprimăm autentic, să ne apărăm nevoile și să construim relații mai echilibrate și mai împlinitoare.
Dacă simți că te regăsești în acest tipar, amintește-ți: vocea ta contează și meriți să fii auzit. Schimbarea începe cu un pas mic – dar conștient.
Dacă simți ca starea ta de bine ar avea de câștigat dacă ne-am auzi și îți dorești să discuți cu un psihoterapeut, îmi poți scrie un mesaj pe contact@psihelp.ro sau poți realiza o programare online pentru o ședință de consiliere individuală.
Cu drag,
Psihoterapeut Psihelp